Mi-aș dori să mai am copii?

Răspunsul scurt este da. Dacă întâlnesc femeia potrivită și construim o relație stabilă, mi-ar plăcea să mai am copii. Dar între „mi-aș dori” și „trebuie să se întâmple după un calendar stabilit în Excel” este o diferență destul de mare.

1. Răspunsul este „da”

Nu vreau să scriu o mie de cuvinte doar pentru a ascunde răspunsul până în ultimul paragraf. Da, mi-aș dori să mai am copii. Sunt deja tată și experiența aceasta nu m-a făcut să spun „gata, capitol închis”. Dimpotrivă, îmi pot imagina o familie în care să mai existe copii.

Dar acest „da” depinde de relația pe care o construiesc. Nu îmi doresc un copil ca proiect separat de cuplu. Pentru mine contează foarte mult cine este femeia de lângă mine, cum funcționăm împreună și dacă ne dorim amândoi aceeași direcție.

2. Nu caut pur și simplu „o mamă pentru viitorii mei copii”

În primul rând caut o parteneră. O femeie cu care să existe atracție, conversație, respect și o viață pe care să vrem să o construim împreună. Nu vreau ca relația să fie doar etapa administrativă necesară înainte de apariția copiilor.

Și cu siguranță nu vreau ca prima cafea să semene cu un interviu pentru postul vacant de mamă. Cafea în Doi nu este departament de recrutare. Dacă ne cunoaștem, vreau mai întâi să vedem dacă ne place să vorbim și dacă există ceva între noi care merită continuat.

3. Mai întâi trebuie să existe „noi doi”

Pentru mine ordinea contează: ne cunoaștem, construim o relație, vedem cum funcționăm în viața reală și abia apoi luăm decizii mari. Un copil nu trebuie să fie încercarea de a repara o relație care deja are probleme serioase.

Din păcate, bebelușii nu vin cu funcția „Repair relationship”. Vin cu nevoi, nopți scurte, responsabilități și schimbări care pot pune și mai multă presiune pe un cuplu. Tocmai de aceea aș prefera ca înainte să existe o fundație bună între noi.

4. Sunt deja tată și privesc lucrurile mai realist

Știu deja că realitatea de părinte este diferită de fotografia de familie în care toți zâmbesc. Există responsabilități, costuri, griji, schimbări de program și zile în care copilul are o opinie complet diferită despre planul pe care adulții îl considerau excelent.

Există și foarte multă bucurie, momente pe care nu le poți planifica și sentimentul că vezi un om crescând și devenind tot mai mult el însuși. Experiența mea nu mă face expert, dar mă face să privesesc ideea unui nou copil cu mai puțină idealizare și cu mai mult respect pentru responsabilitatea reală.

5. Decizia trebuie să fie a amândurora

Dacă vom avea un copil împreună, vreau să fie pentru că amândoi ne dorim asta. Faptul că eu vreau copii nu înseamnă că o femeie trebuie convinsă să își schimbe o decizie fundamentală despre propria viață.

Dacă ea știe sigur că nu dorește copii, iar eu știu că îmi doresc, avem o incompatibilitate importantă. Niciunul nu este greșit. Dar nu vreau să intrăm într-o relație presupunând în secret că celălalt se va răzgândi după suficient timp. Unele lucruri merită spuse clar.

6. Când este momentul potrivit?

Nu am o vârstă sau o dată rigidă. Pentru mine contează să existe o relație stabilă, o locuință potrivită, o situație financiară rezonabilă și sentimentul că amândoi suntem pregătiți pentru pasul respectiv.

Momentul perfect probabil nu există. Dacă așteptăm ziua în care avem suficienți bani, suficient timp, zero stres, toate planurile rezolvate și casa permanent curată, riscăm să așteptăm până la pensie. Ideea nu este perfecțiunea, ci o fundație suficient de stabilă pentru o responsabilitate mare.

7. Îngrijirea copilului nu este „treaba mamei”

Dacă am un copil cu o femeie, nu văd familia prin formula ea se ocupă de copil și eu aduc salariul. Sigur, pot exista perioade în care unul lucrează mai mult sau în care responsabilitățile nu sunt împărțite egal în fiecare zi.

Dar copilul este responsabilitatea amândurora. Educația, timpul petrecut împreună, medicul, școala și toate lucrurile mici care apar într-o zi obișnuită nu devin automat departamentul mamei. Vreau să fiu tată, nu sponsor cu acces la fotografii.

8. Vreau să rămânem și un cuplu

După apariția copiilor este foarte ușor ca „femeie și bărbat” să fie înlocuit complet de „mama și tata”. Rolurile de părinți vor ocupa mult timp, dar nu aș vrea să dispară complet relația care a existat înainte.

Aș vrea ca peste ani să putem lăsa pentru câteva ore discuția despre școală, facturi și cine cumpără lapte și să ne amintim că povestea a început cu doi oameni care au vrut să bea o cafea împreună. Uneori menținerea unei familii înseamnă și să avem grijă de cuplul din centrul ei.