Lucrurile pe care nu ar trebui să ni le spunem nici măcar când suntem nervoși

Furia poate explica de ce am spus ceva, dar nu șterge efectul cuvintelor. Pentru mine există lucruri pe care nu vreau să le folosesc împotriva femeii de lângă mine nici măcar atunci când sunt foarte nervos.

1. „Atunci ne despărțim” nu trebuie să devină armă

Dacă la fiecare ceartă apare „gata, plec” sau „ne despărțim”, relația poate pierde treptat sentimentul de siguranță. Celălalt nu mai știe dacă fiecare dezacord poate însemna sfârșitul relației sau dacă amenințarea este folosită doar pentru a obține cedarea.

Desigur, uneori despărțirea este o decizie reală și trebuie să putem spune asta. Dar atunci vreau să fie o conversație serioasă, nu o armă aruncată în mijlocul unei dispute despre altceva. Pentru mine, amenințarea repetată cu plecarea nu este o metodă sănătoasă de negociere.

2. Vulnerabilitățile spuse în încredere nu sunt muniție

Dacă partenera îmi povestește despre o nesiguranță, o experiență dureroasă, o teamă sau ceva sensibil despre familia ei, informația aceea a fost oferită pentru că a existat încredere. În acel moment aflu exact unde poate fi rănită cel mai ușor.

Pentru mine ar fi o trădare a acelei încrederi să păstrez informația până la următoarea ceartă și să o folosesc exact acolo unde știu că doare. Persoana care îmi spune lucrurile cele mai sensibile despre ea ar trebui să poată avea încredere că apropierea noastră nu îmi oferă o colecție de arme pentru viitoarele conflicte.

3. Nu atac aspectul fizic

Într-un conflict despre bani, timp, responsabilități sau orice altă problemă, aspectul fizic al persoanei nu are nicio legătură cu subiectul. Comentariile despre greutate, vârstă, corp sau atractivitate pot rămâne în mintea cuiva mult după ce motivul inițial al certei a fost uitat.

Nu vreau ca femeia de lângă mine să se întrebe luni întregi dacă o consider neatractivă doar pentru că într-un moment de furie am ales propoziția despre care știam că o va răni. Dacă problema este alta, vreau să vorbesc despre problema reală.

4. Nu atac inteligența sau valoarea persoanei

„Ești proastă”, „nu ești bună de nimic” sau „cine te-ar suporta?” nu rezolvă nicio situație concretă. Pot considera că o decizie a fost greșită fără să spun că persoana este incapabilă sau lipsită de valoare.

Pentru mine diferența dintre comportament și identitate este importantă. „Cred că decizia asta a fost o greșeală” lasă loc pentru discuție și schimbare. „Tu ești o greșeală” atacă omul și poate transforma un conflict punctual într-o rană mult mai profundă.

5. Copiii și familia nu trebuie transformați în arme

Sunt tată, iar pentru mine este foarte important ca un conflict între adulți să nu fie purtat prin copii. Nu vreau atacuri la adresa copilului celuilalt, amenințări prin copii sau încercarea de a-i face să aleagă o tabără.

La fel, nu cred că este util să atac familia partenerei doar pentru a o răni. Dacă există o problemă reală cu implicarea părinților sau cu o situație familială, putem vorbi despre ea. Dar „ești exact ca mama ta” spus doar pentru a lovi un punct sensibil nu rezolvă nimic.

6. Nu compar partenera cu fostele relații

„Fosta mea făcea asta mai bine” este genul de propoziție care poate produce multă durere și foarte puțină soluție. Relația actuală nu trebuie transformată într-un concurs cu oameni din trecut.

Dacă am învățat ceva dintr-o relație anterioară, pot vorbi despre lecție fără să folosesc o altă femeie ca instrument de comparație. Prefer să spun ce îmi doresc acum și de ce, nu să încerc să obțin schimbarea partenerei prin comparații menite să o facă să se simtă insuficientă.

7. Nu folosesc secretele altora pentru a câștiga conflictul

Într-o relație ajungem inevitabil să știm lucruri despre familiile și prietenii noștri. Unele sunt confidențiale. Nu cred că aceste informații trebuie scoase la suprafață în mijlocul unei certe pentru a crea rușine, presiune sau alianțe.

Încrederea se extinde și la felul în care tratăm informațiile primite prin persoana de lângă noi. Dacă fiecare secret poate deveni public în momentul în care ne certăm, oamenii vor înceta să se mai simtă în siguranță să vorbească deschis.

8. Dacă sunt prea nervos, mai bine mă opresc

Dacă simt că următoarea propoziție va fi spusă doar pentru a răni, pentru mine acesta este semnalul că trebuie să fac o pauză. Pot spune „sunt prea nervos acum, vreau să continuăm după ce mă calmez” și să ies pentru puțin timp din conversație.

Nu trebuie să câștig ultimele treizeci de secunde ale unei certe cu prețul următoarelor luni de relație. Unele cuvinte pot fi iertate, dar nu pot fi neauzite. Prefer să mă opresc înainte să folosesc exact lucrurile despre care știu că ar produce cea mai mare durere.